6:27 p.m.
Mariana Ichim
Viața mea sexuală vă prezintă o femeie, care-și duce zilele monotone într-un apartament mic. Nu îi vei da importanță pe stradă, nu-ți va sări în ochi, iar dacă o vezi cu mâinile pline de bagaje încercând să deschidă liftul, nu cred că vei schița vreun gest, pentru că e aproape invizibilă. Și totuși e femeia de lângă tine, poate e vecina sau poate e vânzătoarea aia drăguță care te întâmpină cu zâmbetul pe buze, când mergi la magazinul din colț.
Și dacă ți-a trezit interesul titlul, îți pot spune că Viața mea sexuală este o piesă care vorbește despre tine, pentru că femeia asta, e chiar întruchiparea ta. Același drum spre serviciu, același zbucium zilnic, mereu griji, altele sau aceleași, familia, același apartament cu frigiderul gol și chiuveta plină de vase murdare.
Firescul apare și-n viața ei, dar și-ntr-a ta, într-o mică speranță, într-un crez, într-un cântec. În ceva de care te agăți pentru a pleca a doua zi din casă.
Viața mea sexuală, vorbește mai degrabă despre prejudecăți și despre oameni simpli, oarecum monotoni, despre lipsa speranței, despre captivitatea societății și imposibilitatea evadării din banal. Mai vorbește și despre acel tren căruia i s-au terminat șinele și nu mai are unde înainta, despre o lume limitată, despre o Românie în decădere.
Și-n definitiv vorbește și despre curajul femeii, despre cumpătare, agonie, despre o femeie care în ciuda faptului că, e aparent invizibilă și are senzația că nimeni nu o vede, știe cum să aplaneze orice situație și lasă urme de liniște în urma ei.
Știu că, deși abia ieșit din sala de teatru, nu vei simți nimic, nici remușcare, nici compasiune, dar ai bunăvoința de a privi totuși în jurul tău și ... întelege-o pe femeia care-și împarte viitorul cu tine, așa fadă și plafonată cum o vezi.
Piesa a primit premiul UNITER în 2004 și s-a bucurat de un real succes în cadrul stagiunii Teatrului Național din Iași.
Și dacă ți-a trezit interesul titlul, îți pot spune că Viața mea sexuală este o piesă care vorbește despre tine, pentru că femeia asta, e chiar întruchiparea ta. Același drum spre serviciu, același zbucium zilnic, mereu griji, altele sau aceleași, familia, același apartament cu frigiderul gol și chiuveta plină de vase murdare.
Firescul apare și-n viața ei, dar și-ntr-a ta, într-o mică speranță, într-un crez, într-un cântec. În ceva de care te agăți pentru a pleca a doua zi din casă.
Viața mea sexuală, vorbește mai degrabă despre prejudecăți și despre oameni simpli, oarecum monotoni, despre lipsa speranței, despre captivitatea societății și imposibilitatea evadării din banal. Mai vorbește și despre acel tren căruia i s-au terminat șinele și nu mai are unde înainta, despre o lume limitată, despre o Românie în decădere.
Și-n definitiv vorbește și despre curajul femeii, despre cumpătare, agonie, despre o femeie care în ciuda faptului că, e aparent invizibilă și are senzația că nimeni nu o vede, știe cum să aplaneze orice situație și lasă urme de liniște în urma ei.
Știu că, deși abia ieșit din sala de teatru, nu vei simți nimic, nici remușcare, nici compasiune, dar ai bunăvoința de a privi totuși în jurul tău și ... întelege-o pe femeia care-și împarte viitorul cu tine, așa fadă și plafonată cum o vezi.
Piesa a primit premiul UNITER în 2004 și s-a bucurat de un real succes în cadrul stagiunii Teatrului Național din Iași.
Posted in: 
1 au avut ceva de zis:
hmmm,interesanta piesa, interesant titlu...dar nu erau obligati sa ii schimbe titlu, pentru ca era prea ostentativ afisat pe toate gardurile si era periculos pentru pupili?
Trimiteți un comentariu