Nu am somn

Oricât m-aș chinui să nu ajung la vorbele celebre din vara asta, cum că respectivul nu doarme, nu se poate. Serios acum, dacă mai ascult o dată lălăiala aia nu mai deschid vreo jumate de an radio-ul, poate s-a dezintoxifica muzica românească de o astfel de absurditate.

Problema ar fi totuși alta. Nu pot să dorm. Serviciul mă obligă să dau trezirea foarte de dimineață, mai precis pe la un 5.40. Am început să mă obișnuiesc atât de bine cu programul acesta, încât foarte rar în weekend, ora 8 mă prinde dormind. În ultima vreme, adică de vreo 3 săptămâni, poate 4, ora mea de trezire e 4:00, 4:30, 5:00, mai nou 3:30. Să vezi ce distractiv e când te trezești fresh la 3:30 și te uiți la ceas cu degetele încrucișate și vezi că mai ai 2 ore de dormit. Jur că aș sparge ceva în momentul ăla. Am numărat toate oile lui Becali și am tăiat și frunză la câini și degeaba. Am făcut abdomene, diverse exerciții la picioare, am încercat să visez cu ochii deschiși și nimic.
De mai bine de 3 săptămâni sunt nervoasă, întoarsă pe dos, antipatică și cel mai aiurea e că nu mă mai suport. Când nu vreau să-mi manifest sentimentele sunt botoasă și uit să zâmbesc. Insomniile mi-au luat două plăceri enorme. Somnul dulce și profund și râsul. Deci, e de nașpa.
Acum, ar cam fi cazul să mă apuc de numarat oi, dacă mă trezesc iar la 4 îmi rămân mai puțin de 6 ore de somn și nu-s suficiente să acopere cearcănele.

Somn dulce să aveți și nu fiți egoiști, împărți-ți-l și cu mine.

Posted in: insomnii,nu dorm