Aia cu ziua somnului ...

A fost odata ca niciodata o vreme, o foarte fericita vreme cand adormeam oricum, oricand si aveam un somn  binemeritat de 8-9 ore. Si se facea ca la un moment dat, ca in orice poveste, sa existe niste spani si zmei nitel cam rai care mi-au tulburat orele de somn si frumusetea viselor. Intr-un fel atat de barbar, incat ar cam fi cazul de acum sa-si faca aparitia Fat-Frumos cu palosul lui cel zdravan si cu inca cateva ajutoare, nu de alta dar altfel n-am mai putea continua povestea iar finalul fericit n-ar mai exista.

Si cica vineri a fost sarbatorita ziua internationala a somnului. Au pus-o astia (nu stiu care, ca daca i-as sti, as avea o discutie prieteneasca cu ei) fix ca sa ma oftice pe mine. Sa se laude ei cu necesarul de ore de somn pentru un adult si sa-mi faca cunoscut ca in cazul insomniilor pot aparea boli ale inimii si altele de genul. As fi bucuroasa sa declar ca am sarbatorit-o cu un pahar de vin rosu si un somn dulce si lung, dar totusi nu pot.
Lasand misto-ul la o parte, chestia aiurea e ca incep sa nu mai dau randament. Ma enervez repede, imi pierd rabdarea, nu mai pot procesa limpede anumite informatii, atentia imi e dereglata si n-am chef de toate astea. Ma-ntreb cat mai rezist ...

Si deci, voi ce-ati mai facut? Cu ce va mai laudati? :d