Incredere ...

Cat de tarziu poate fi, iar maine la 5:50 dau trezirea. Nu conteaza .... s-a meritat

De catva timp alerg dupa un film, si iata ca am pus mana pe el. August Rush, ceva cam vechi dar te unge la suflet. Unui amic de al meu, i s-a parut total neinspirata si lipsita de credibilitatea ideea acestui film. Si anume ca doi tineri, muzicieni, se indragostesc, petrec o noapte, ea ramane insarcinata si toata actiunea, culmea se desfasoara intr-o singura seara. Cica e de necrezut si total absurd. Si mai absurd e ca actiunea filmului, fir-ar, mai face ca tipa sa aiba un presentiment ca fiul ei traieste si sa porneasca in cautarea lui. Nu, pe bune ca da in povesti cu feti frumosi si Ilene Cosanzene. Mda, cam asta ar fi viziunea unui amic de al meu, pe scurt....un film absurd.

Ei bine, nu am de gand sa judec parerea nimanui, dar va voi prezenta ce m-a induiosat pe mine.

Si trebuie mentionat, ca nu am de gand sa va povestesc filmul, nu asta planuisem, dar veti gasi aici , o descriere foarte frumoasa a lui.

Music is all around us - all we have to do is listen ... asa incepe, asa se termina filmul avand un circuit inchis. Asa e si in viata. Sunt o groaza de lucruri care ne inconjoara, pe care le vedem zi de zi. Dar pe care nu avem timp sa le bagam in seama, sa le simtim, sa le auzim cu adevarat.

Am momente cand ies, ies seara la plimbare pe malul lacului. Si las vantul sa patrunda in mine, sa-l simt, sa ma simta. Sa ia toata neincrederea, toata dezamagirea, tot ce nu-mi place si sa le duca departe departe de mine. Si stau ... si-l simt. Il simt cum vine, vine parca timid dar sigur ... si patrunde, si ma ia pe sus ... iar dintr-o data ma simt usoara, linistita, impacata cu mine, ca prin magie. In momentul acela, voi fi reusit sa-l simt.

Si totusi filmul, m-a facut sa inteleg cat de important e sa ai incredere in ce simti ... ca indiferent de ce-or zice ceilalti ce ai in suflet, intuitia si puterea gandului ... sunt mai presus de orice. Am numeroase momente cand nu dau atentie la vorbele sufletului meu, nu dau atentie semnelor ... ce inseamna asta?! Am o presimtire, nu am suficienta incredere in mine. Trebuie neaparat sa depind de altcineva. Si astfel ajung la o alta discutie purtata cu un amic ... dar nu povestesc acum

Iata, am ajuns la concluzia ca toate se intampla cu un rost. Nimic nu e intamplator.

Si am mai invatat un lucru. NU renunta la ce ai! NU da drumul lucrurilor din mana ta! Si mai ales nu lasa ceva nezis ... cum bine spunea o reclama ... cuvintele nespune se pierd!!!

De ce? Cred ca suntem constieti cu totii de ce ... profita de sansa pe care o ai atunci cand o ai. Sa nu zici niciodata, ca las pe mai traziu, ma voi bucura de lucrul x cand voi avea timp sau nu sunt facut pentru cutare chestie. Timp nu vei avea niciodata, timpul e limitat si e din ce in ce mai scurt pierzandu-si notiunea. Sansa respectiva o poti sau nu o poti avea mai tarziu. E ca la loterie. Joci dar pierzi jucand.

Profita din plin de orice ocazie ivita, oricat de neimportanta ti s-ar parea, de fara sens, sau ca nu-si are locul acum, S-A IVIT si e suficient. Ia-o, foloseste-o si daca nu te descurci da-i drumul. Dar nu ezita fara sa incerci.

Daca e urmarit cu atentie, se pot intelege multe ... adevarul e ca trebuie sa intelegem si ce transmite, nu doar actiunea caci ea e de obicei cea care ne capteaza interesul.

Sfat: recomand sa fie vazut cu cel iubit, cred ca are un farmec mai aparte astfel.

Posted in: Din viata mea