Iată-mă în fața unei foi albe de internet, mă surprind ascultand aceasta melodie iar cuvintele ei, imi rasuna prin fiecare celula nervoasa a mintii mele ..."I 'm all out of love, I'm so lost without you I know you were right believing for so long I 'm all out of love, what am I without you" ...
Iata-te pierduta printre gandurile a 3 oameni, a 3 suflete ... a mai multor suflete. Si te simti incatusata, fara a putea face ceva, te simti inutila si totusi importanta. Mii de stari urca, se opresc in piept si apoi se inghesuie in gat gata, gata sa iasa in orice clipa. Mii de lacrimi incerc sa-si gaseasca scapare prin colturile inguste ale ochilor tai calzi. Iar tu, tu te simti din ce in ce mai mica. Simti cum vantul iti joaca o aurie suvita de par si ... il lasi, nu te gandesti ca ti-o muta de pe nas, pe gura, apoi pe obraz si iar pe nas. Dar lui ii pasa, ii place acest joc si iata ca vrea mai mult ... acum iti ravaseste tot parul, fiind nevoita sa ti-l tii cu mana. Vazandu-se incoltit, iti patrunde in trup, lasand o urma rece pe sira spinarii ... te ia un fior si te trezesti din visare. Iata-te in fata acestei intinderi de apa. O privesti indelung, ca si cum nu ai mai privit-o niciodata pana acum, ca si cum e prima oara cand observi cat de intinsa e , cat e de amenintatoare, cat rau ti-a putut face de-a lungul anilor.
Apoi realizezi ca ea iti e dusman, ca ti-a luat ce iti era mai drag pe lumea asta, ca te-a lasat singura, ca o urasti si totusi o iubesti. Realizezi ca dansa si ghearele reci ale mortii, ti-au adus nefericirea in viata ta, neputinta de a pastra si de a creste pe chipu-ti un zambet de-a lungul anilor. Iti dai seama, ca ti-a macinat sufletul si a supt ce aveai mai frumos in el, frumusetea de a vedea cu proprii tai ochi viata, de a o trai ... aceasta intindere de apa, pe de o parte maiestuoasa prin ondularea valurilor sale, puternica rupand malurile an de an, libera si nestatornica.
Te gasesti, tu o fiinta efemera in fata unei forte uriase, care ar putea sa te zadarniceasca in secunda imediat urmatoare, fara ca tu nici macar sa protestezi. Si totusi, cunosti toate amenintarile dar nu-ti mai pasa. Ai cazut in acea veche stare, binecunoscuta tie.
Iti refuzi orice gand, iti refuzi orice amintire, ii ordoni sa nu incerce sa-si gaseasca croi prin mintea ta. Dar, din nou, nu te asculta. E acolo, a ajuns si te sileste sa-ti amintesti tot ce va leaga. Rece cum iti e pielea, simti instantaneu caldura mainii lui, care te ajuta si iti arata inceputurile voastre. Prima lui privire pe tine cand i-ai fost total indiferenta, erai ... o alta fata, una din sutele pe care le stie. Incerci sa faci un efort sa-ti amintesti daca i-ai strans mana ferm, dar zadarnic, incercand, renunti. Apoi iti amintesti grija lui, prieteneasca credeai ca e, si poate asa era. Dar il aveai cucerit, ii dadusei zambetul tau, lumina din ochi. Si el iti daduse din toate, dar incapabila de a iubi si de a vedea iubirea altuia, nu ai primit, nu ai vazut, nu ai simtit. Fiinta efemera ce esti, de ce ai sufletul inghetat?
Te gasesti, tu o fiinta efemera in fata unei forte uriase, care ar putea sa te zadarniceasca in secunda imediat urmatoare, fara ca tu nici macar sa protestezi. Si totusi, cunosti toate amenintarile dar nu-ti mai pasa. Ai cazut in acea veche stare, binecunoscuta tie.
Iti refuzi orice gand, iti refuzi orice amintire, ii ordoni sa nu incerce sa-si gaseasca croi prin mintea ta. Dar, din nou, nu te asculta. E acolo, a ajuns si te sileste sa-ti amintesti tot ce va leaga. Rece cum iti e pielea, simti instantaneu caldura mainii lui, care te ajuta si iti arata inceputurile voastre. Prima lui privire pe tine cand i-ai fost total indiferenta, erai ... o alta fata, una din sutele pe care le stie. Incerci sa faci un efort sa-ti amintesti daca i-ai strans mana ferm, dar zadarnic, incercand, renunti. Apoi iti amintesti grija lui, prieteneasca credeai ca e, si poate asa era. Dar il aveai cucerit, ii dadusei zambetul tau, lumina din ochi. Si el iti daduse din toate, dar incapabila de a iubi si de a vedea iubirea altuia, nu ai primit, nu ai vazut, nu ai simtit. Fiinta efemera ce esti, de ce ai sufletul inghetat?
Apoi, dintr-o data mintea face un salt. O nu, acum descoperi ca el a fost, chiar el? El te-a ajutat sa te ridici cu grija, cu cat mai putin efort, cazuta fiind la pamant, el incerca sa-ti zica cuvinte calde si incurajatoare. Pe jumatate fiind ametita de durerea ce iti sageta corpul, nu ai simtit decat acea voce calda, care parca iti alina din durere si te imbarbata punandu-te pe picioare. Apoi ai simtit mana, atingerea lui pe pielea ta a fost placuta, nu stiai cine e si nu conta, ai fi vrut sa te poata lua in brate si sa nu-ti mai dea drumul. Stiai ca acea atingere e sincera, e plina de dragoste, tanjeai dupa o astfel de atingere, asta cautai, asta iti lipsea. Si pentru cateva secunde erai euforica, cu o durere in trup, dar fericita, implinita. Nu conta cine e, stiai ca viata ti-l va arata din nou, asa fericita ai mers mai departe, ai gasit suficienta forta in tine pentru a continua. Esti o femeie puternica. Cine, vreodata, ar fi fost in stare sa renunte la ceea ce gasise fara a cauta cu privirea, fara a nu gasi raspunsuri la intrebari. Tu i-ai dat drumul, cu riscul ca inca o data ii vei intalni atingerea, dar de data asta mai ferma. Ai renuntat si pentru asta te cert! De ce sa renunti? Nu ai cumva si tu dreptul la fericire? Nu ai cumva nevoie de o imbratisare care sa te ascunda de toate loviturile care se indreapta spre tine la fiecare pas? M-ai dezamagit foarte tare, nu ai vrut sa cauti, nu ai vrut sa lupti!
Dar priveste, priveste cum el lupta, cum incearca tot mai mult sa fie in preajma ta. Ca si cum, i-ai face un bine, ca si cum i-ai umple un gol. Te cauta neincetat, chiar si atunci cand tu iti pui intrebarea trebuie sa ma caute? Timida, mintea iti pune o alta intrebare: as vrea sa nu mai caute?
Iar inima, nucleul ratiunii din sufletul tau, se cutremura la o posibila afirmatie. Realizezi ca iti e bine cu el, ca incepi sa vezi culorile vietii cu el, incepi sa furi din bucuria de a fi fericita, de a putea rade cu ochii. Da, draga mea, realizezi aici in fata acestei intinderi de ape ca ... te indragostesti de omul din el. De tandretea pe care ti-o ofera, de caldura privirii lui atunci cand te cauta si te intalneste. De puterea lui, de masculinitatea lui. Draga mea, incet, incet iti vei pierde capul ... dar nu te voi lasa, caci ca orice alt personaj creat, tu trebuie sa joci cum iti cant eu, nu vreau proteste, nu vreau rascoala. Esti creatia mea, ca si dansul ... va dau suficiente probleme pentru a sti sa le rezolvati impreuna si pentru a va castiga increderea unul in celalalt. Va dau suficiente clipe fericite pentru a va arata iubirea unul altuia. Vreau sa va daruiti clipe minunate, vreau sa vi le faceti singuri minunate, dar mai ales vreau sa fiti sinceri unul cu altul.
Vreau sa stau relaxata, cu mainile impreunate, rezemata cu capul linistit pe canapea si sa fiu mandra de voi, mandra de tine ca iata te-ai descatusat si inveti sa darui iubire. Vreau sa fiu mandra de tine si sa gasesc in tine maturitatea unei femei, unei femei puternice care stie sa-si sustina partenerul. Totodata, vreau ca el sa te asemene cu toate femeile din viata lui si sa nu-ti gaseasca pereche, sa fie atat de uluit de gasirea ta incat sa se ridice pana la luna si la stele si sa-ti aduca un colt din cer pentru ati arata dragostea lui. Vreau ca el sa fie mandru de tine, nu vreau sa-l dezamagesti cu gelozia ta exagerata, nici cu ifosele unei femei absurde.
V-am creat si iata-va pandind aceasta picatura de pe marginea paharului cu picior. Sunteti curiosi amandoi daca va curge, ori daca va putea sa-si gaseasca loc langa celelalte picaturi pe care le-ati adus impreuna si le-ati asezat plini de speranta unui inceput frumos.
Pe de alta parte sunt invidioasa, nu v-am creat de multa vreme, dar ati reusit sa depasiti barierele timpului si sa va simtiti impliniti si fericiti indiferent de problemele pe care stiti ca le aveati nerezolvate, ati reusit sa vedeti unul in celalalt o persoana pe care ati asteptat-o intr-atat incat vi se pare ca va cunoasteti de tare mult timp, daca nu dintr-o alta viata.
Dar priveste, priveste cum el lupta, cum incearca tot mai mult sa fie in preajma ta. Ca si cum, i-ai face un bine, ca si cum i-ai umple un gol. Te cauta neincetat, chiar si atunci cand tu iti pui intrebarea trebuie sa ma caute? Timida, mintea iti pune o alta intrebare: as vrea sa nu mai caute?
Iar inima, nucleul ratiunii din sufletul tau, se cutremura la o posibila afirmatie. Realizezi ca iti e bine cu el, ca incepi sa vezi culorile vietii cu el, incepi sa furi din bucuria de a fi fericita, de a putea rade cu ochii. Da, draga mea, realizezi aici in fata acestei intinderi de ape ca ... te indragostesti de omul din el. De tandretea pe care ti-o ofera, de caldura privirii lui atunci cand te cauta si te intalneste. De puterea lui, de masculinitatea lui. Draga mea, incet, incet iti vei pierde capul ... dar nu te voi lasa, caci ca orice alt personaj creat, tu trebuie sa joci cum iti cant eu, nu vreau proteste, nu vreau rascoala. Esti creatia mea, ca si dansul ... va dau suficiente probleme pentru a sti sa le rezolvati impreuna si pentru a va castiga increderea unul in celalalt. Va dau suficiente clipe fericite pentru a va arata iubirea unul altuia. Vreau sa va daruiti clipe minunate, vreau sa vi le faceti singuri minunate, dar mai ales vreau sa fiti sinceri unul cu altul.
Vreau sa stau relaxata, cu mainile impreunate, rezemata cu capul linistit pe canapea si sa fiu mandra de voi, mandra de tine ca iata te-ai descatusat si inveti sa darui iubire. Vreau sa fiu mandra de tine si sa gasesc in tine maturitatea unei femei, unei femei puternice care stie sa-si sustina partenerul. Totodata, vreau ca el sa te asemene cu toate femeile din viata lui si sa nu-ti gaseasca pereche, sa fie atat de uluit de gasirea ta incat sa se ridice pana la luna si la stele si sa-ti aduca un colt din cer pentru ati arata dragostea lui. Vreau ca el sa fie mandru de tine, nu vreau sa-l dezamagesti cu gelozia ta exagerata, nici cu ifosele unei femei absurde.
V-am creat si iata-va pandind aceasta picatura de pe marginea paharului cu picior. Sunteti curiosi amandoi daca va curge, ori daca va putea sa-si gaseasca loc langa celelalte picaturi pe care le-ati adus impreuna si le-ati asezat plini de speranta unui inceput frumos.
Pe de alta parte sunt invidioasa, nu v-am creat de multa vreme, dar ati reusit sa depasiti barierele timpului si sa va simtiti impliniti si fericiti indiferent de problemele pe care stiti ca le aveati nerezolvate, ati reusit sa vedeti unul in celalalt o persoana pe care ati asteptat-o intr-atat incat vi se pare ca va cunoasteti de tare mult timp, daca nu dintr-o alta viata.
Dar intre voi mai e un pas, atata doar a mai ramas ...
0 au avut ceva de zis:
Trimiteți un comentariu