Dorinte...

Stateam si ma gandeam la tema urmatorului editorial. Despre ce sa fie? Avand in vedere ca anul 2009 a inceput cu un razboi, cu discrepante politice, cu atatea evenimente pe plan social, chiar nu stiam ce sa abordez. De fapt, topicul meu avea ca tema razboiul din Fasia Gaza. Razboi in care, propagandei de ar fi sa-i dam crezare, e doar alb si negru in lupta. …La fel ca in Irak. …La fel ca in Afganistan. …La fel ca in Kosovo.

Dar nu se cuvine sa incep anul prin a scrie despre astfel de lucruri. In “noul an”, un lucru, din pacate, este cert: razboaie vor mai fi, foamete va mai fi, iar violenta va mai dainui. Asa ca vom avea nenumarate triste ocazii sa vorbim despre asa ceva. Acum insa, la inceput de 2009, tot ceea ce vreau sa va spun, din tot sufletul, este ca daca va bucurati mai mult de intoarcerea la serviciu decat va intristati de timpul putin pe care il veti petrece cu cei dragi, inseamna ca aveti o problema.

Am cunoscut si eu cativa oameni si am experimentat si eu cateva lucruri. Iar ce pot sa spun cu siguranta este ca cei mai pretiosi oameni pe care i-am intalnit pana acum, pretiosi cu adevarat, sunt – cu totii – oameni care iubesc, oameni pasionali. Oameni care – da! – se consuma precum niste lumanari, dar oameni care lumineaza, de asemenea, precum niste lumanari. Oameni care plang si oameni care rad, deopotriva pe total, din profunzimea fiintei lor.

Este minunat sa fii pasionat de meseria ta, de ceea ce faci la serviciu (eu nu am sa ating nivelul superior al acestei pasiuni, probabil). Pana la urma, este o mare parte din tine si o mare parte din viata ta, la modul propriu, cronologic! Asa ca e de neiertat sa nu faci ceea ce te simti nascut a fi facand. De neiertat si prea pacat! …Insa!…Insa dorinta nebuna de a petrece cat mai mult timp cu oamenii pe care ii iubesti, dorinta nebuna de a-i avea pe toti alaturi, laolalta, dorinta nebuna de a rade, a bea un vin bun, de exemplu si a te veseli alaturi de ei, de a trai, altfel spus, la maximum minutele putine ale vietii tale – dorinta asta e semn de sanatate a sufletului.

Este si motivul, unicul motiv in multe dintre momentele-cheie ale vietii mele pentru care nu am de gand sa plec definitiv din tara. Unde sa te duci cand toti cei pe care ii iubesti sunt aici? Unde sa te duci si, mai ales, de ce? Mai multi bani, mai multa civilizatie, mai mult public, mai putin… suflet.

Va doresc sa va indepliniti, in 2009, cat mai multe dintre cele mai indraznete 10 dorinte!